Încă un răsărit de soare şi-un asfințit avem în dar, încă o filă astăzi moare, e noapte-n desfrunzitul calendar. S-a scurs un an plin de amar şi suferință. Din prea durutul timp ne-am împletit visări, sau poate chiar ne-am împlinit câte-o dorință dar ne-a fost greu printre restricții şi-atâtea nedorite întâmplări... A fost un an mai trist ca niciodată, un vis urât tesut din negre neguri o nouă dimineața se arată, cu freamăt dulce în sublime acorduri. Ne prindem cu speranță de doruri şi visare, ne țesem bucurii din gânduri noi şi asteptăm aici cu resemnare să se întoarcă vremuri bune înapoi. Se-aude-n depărtare zvon de viață, se-aprind pe cer lumini de curcubeu, răsare-n orizont o dimineață, nu va fi noapte pe pamânt mereu! Lumina să pătrundă-n casa voastră, s-aveți belşug pe masă, şi-mpliniri, aşa, colindul meu vi-l cânt pe la fereastră: Vă fie noul an mai bun şi mai frumos ca cel de ieri!
Violeta Andrei Stoicescu 