Pagină de autor

Resemnare

Scade ziua în clepsidră într-un ritm halucinant, Umbre reci, misterioase-şi plimbă pasul nonşalant, Cad secundele ucise sub a timpului arcadă Şi prin fața mea, tăcute, se perindă-n cavalcadă. Şi tot bat şi bat în mine clopote cu glasul stins, Dangătul prelung se frânge în albastrul necuprins Iar pe tâmpla-ncărunțită se… Citește în continuare Resemnare

În poala-nserării

Păşind pe covor de lumini selenare, Târziul coboară-n cascade de-albastru. Clipesc prin unghere, timid, felinare Şi-n poala-nserării mijeşte un astru. Cresc umbre-alungite în foşnet de şoapte Şi-un dangăt prelung, frânt sub negura deasă, Dispare-n neant pe-o felie de noapte, Când luna tresare din vis, somnoroasă. Cad cioburi de gând peste… Citește în continuare În poala-nserării

Renaştem din poeme

Zburăm cu albe aripi înspre galaxii, Tot rătăcind purtați prin lumi boeme, Cu gândul legănat de-albastre insomnii, Ce-şi picură amarul în poeme. Şoptiri de suflet toarnă în taină din abis, Prin călimări, silabele rămase, Când muza reapare între somn şi vis, Înveşmântată-n straie de mătase… Suntem doar abur risipit în… Citește în continuare Renaştem din poeme

Am fost…

Am fost bob firav de rouă strâns în palma unei flori, Lacrimă întârziată pe sub geană uneori, Între vis şi împlinire am fost semn de întrebare Şi mi-am aninat dorința printre stele căzătoare. Am fost fulger de lumină într-un fald de curcubeu, Puful alb de păpădie spulberat instantaneu, Am fost… Citește în continuare Am fost…

Sunt

Sunt licăr de lumină scurs din soare, Sunt vas de lut cu suflet visător, Un strop pierdut într-un talaz de mare, În Univers sunt doar un fir de nor. Sunt pulbere de stele căzătoare, Sunt bob de rouă-n palma unei flori, O şoaptă rătăcind la întâmplare, Sunt un ecou în… Citește în continuare Sunt

Ascultă marea!

Nu doarme valul încă Şi marea nu mai tace, Sub negura adâncă Ce-n falduri se desface. Plâng crestele-nspumate, Catargele se frâng, Plâng albatroşi departe, Când nori de plumb se strâng. Şi-n noaptea-ntunecată, Cu unduiri stângace, O barcă-ntârziată, În zbucium se complace. La margini de genune, Lovit de stânci, talazul, Se… Citește în continuare Ascultă marea!

Cioburi de suflet

Peste zidurile de marmură ale nopții, se înalță o aripă de lumină, desenând un palid rotocol pe bolta senină. Hoinărind spre neunde, m-am oprit să-mi odihnesc neliniştea pe țărmul însingurat al mării. În poala unui val, Luna îşi leagănă nesomnul sub şoptirile albastre ale întunericului. Din căuşul palmei desculțe, sorb… Citește în continuare Cioburi de suflet

Regina nopții

Lunecând pe bolta-albastră, M-a surprins aseară Luna… Contemplând-o la fereastră, I-am făcut uşor cu mâna. S-a oprit cu gestu-i candid, Să-mi arunce o privire Şi-am zărit pe chipu-i palid, O timită licărire. Cufundată în visare, Am poftit-o-aici, la cină, Aş fi vrut să se coboare Pe o rază de lumină.… Citește în continuare Regina nopții

Atâta dor…

Atâta dor Am adunat, Rătăcitor Şi-nsingurat… Atâta dor Neliniştit, Sfâşietor, Arzând mocnit… Atâta dor, Un dor aprins, Stăruitor, În lacrimi stins… Atâta dor Nestăvilit, Ca un izvor Neobosit… Atâta dor În nopți pustii, Purtat în zbor Spre galaxii… M-atinge-n taină un fior Şi-n Carul Mare mă strecor Cu aripă de… Citește în continuare Atâta dor…

Ecoul silabei

Uneori îmi descalț sufletul să umble tiptil pe nisipul cald al viselor printre urme şi umbre… M-aşez pe-un colț de reverie s-ascult ecoul ce desparte tăcerea-n silabe… Mi-aştern un pat din doruri, şi mă-nvelesc cu rime-n culori de fantezie ce curg apoi în slove pe coala de hârtie… Uneori îmi… Citește în continuare Ecoul silabei

E toamnă peste toamna mea

Pe-al nopții cer cu gene plumbuite, Mi-agăț dorința într-un colț de stea. Înrourate, clipele cernite, Îmbătrânesc lumini sub pleoapa-mi grea. A-ncărunțit culoarea în petale, Copacii-şi plâng destinul amurgit, Când toamna-şi toarnă mirul în pocale, Şi-a ei savoare-n suflet desfrunzit. Se ceartă vântul cu-ale serii umbre, Foşnind în trena-i falduri brumării,… Citește în continuare E toamnă peste toamna mea

În ceasul crizantemelor târzii

Uşoare umbre cresc dezlănțuite, Septembrie aproape a trecut… În filmul mut al toamnei răzvrătite, Hoinare nostalgii mocnesc durut. Octombrie aprinde-n lampioane, Prin reci unghere, palide lumini… Şi plâng cărările de paşi orfane, Îngenuncheată-i frunza în grădini. Am naufragiat pe-un vers de seară, În ceasul crizantemelor târzii, Ucise sub a timpului… Citește în continuare În ceasul crizantemelor târzii

Din două aripi…

Din două aripi, zbor cuminte Ce-mbrățişează necuprinsul, Să poarte spre-mplinire visul Păstrat în suflet de părinte… Din două aripi, zbor spre soare, Născut din dorul de lumină În suflet fraged, fără vină, Nemărginirea să măsoare… Din două aripi, zbor spre stele, Țesut cu fir de nemurire, Un zbor înalt, fără… Citește în continuare Din două aripi…

E-atâta toamnă…

M-am prins în vals cu toamna prin parcul plin de frunze Ce-aleargă-n ritm agonic sub bolta plumburie. Amurgul se coboară printre şoptiri de muze, C-un tainic vers de seară pe-o lacrimă târzie… Mă-ntorc tăcut pe-aleea fântânilor, prin timpuri, S-ascult din nou ecoul izvoarelor departe… Şi-o tristă simfonie ascunsă-ntre-anotimpuri, Îmi picură… Citește în continuare E-atâta toamnă…

Constatare

Pe-un colț uitat de lume mi-am aşezat cuminte, La umbra fericirii, între real şi vis, Grădina mea cu doruri şi visuri ne-mplinite Să-mi înflorească-n cale c-un nou destin, rescris. Şi i-am pavat aleea cu stropi de reverie, I-am agățat deasupra albastrul necuprins, Să nu-mi mai pară bolta anostă, cenuşie, Pe… Citește în continuare Constatare

Zâmbeşte!

Întoarce-ți fața către soare, Când sufletul ți-e desfrunzit, Mai lasă zâmbetul să zboare Şi peste visul ne-mplinit! Zâmbeşte când e-n suflet pace Dar şi în vreme de război! Un zâmbet poate să împace Furtuni năpraznice, în noi. Atinge-mi inima c-un zâmbet, Chiar dacă trist şi singur eşti, Cu ochii grei… Citește în continuare Zâmbeşte!

Andante

Dimineți cu voal de ceață Peste-al cerului senin, Plâng desculțe prin fâneață, Anotimpul în declin. De pe bolta plumburie, Curge lin pe portativ, În acord de rapsodie, Toamna, la superlativ. Cu alai de bogăție Şi arome prin grădini, S-au întors strugurii-n vie, Cu podoabe de ciorchini. Un andante, lin, valsează… Citește în continuare Andante

Între noapte şi zi

Pe un colț de noapte-albastră, Ferecată-n lumea-i lină, Şade-n cer, deasupra noastră, Nemişcată, Luna plină. Poartă straie de lumină Iar privirea ei măiastră, Strălucind diamantină, Îmi pătrunde prin fereastră. Din felia mea de lume, Înspre alte zări celeste, Printre stropi de-argint şi brume, Mă strecor ca-ntr-o poveste. Un ecou prelung… Citește în continuare Între noapte şi zi

Dilemă

Ori e nouă, ori e şase, Nu mai înțeleg nimic! Chiar am dubii serioase Dar… să judecăm un pic… Eu aş spune că e nouă… Însă tu, un şase vezi, Când părerile sunt două, Pentru care să pledezi?! Şase, nouă, şase, nouă, Nici nu ştii ce să mai crezi, Când… Citește în continuare Dilemă

Mi-e toamnă

Ca un râu de nostalgie curge-a toamnei simfonie, Invocând pe portative doruri şi melancolie… Vântul poartă pe alei frunze arămii-n spirale, În grădină-s pomii goi, cântă greierii a jale. Norii-şi scutură cenuşa de pe bolta plumburie, Peste codrul care-şi plimbă mândru trena ruginie… Singuratic, plânge-un dor pe la cuiburile goale,… Citește în continuare Mi-e toamnă

Dialog poetic

Am întâlnit pe-un colț de vis Un suflet poezie O clipă doar am coincis, C-aşa a fost să fie… (Violeta Andrei Stoicescu) O clipă ne-am îmbrățișat, În regăsiri de suflet, Poemele ne-au mângâiat Al chipurilor zâmbet… (Daniela Konovală) A fost de-ajuns în lutu-acest’ Să-ți întâlnesc privirea! Noi una suntem, gând… Citește în continuare Dialog poetic

Nostalgie

Dansează frunzele cu vântul Şi-un freamăt lin coboară, Copacii-şi leapădă veşmântul Către sfârşit de vară. Cu adieri de nostalgie Alt anotimp se-arată, Să-şi poarte trena ruginie Sub zarea-nlăcrimată. Se-mbracă-n strai de plumb seninul, Când norii se adună, Să toarne din potir preaplinul Şi fulgeră… şi tună… Se-adună holdele-n grânare Din… Citește în continuare Nostalgie

Foşnet de toamnă

Pierdute ca-ntr-un zbor de fluturi, Dansează frunzele-nsetate De-un tainic dor de libertate, Printre-anotimpuri. Pe-acorduri triste de vioară Şi cânt de greieri în surdină, Se-ascunde verdele-n rugină, E toamnă-afară. Coboară bruma-n pas cu zorii Iar codru-şi murmură povestea, Cu foşnet lin aleargă vestea… Se duc cocorii. E-atâta dor şi nostalgie În… Citește în continuare Foşnet de toamnă

Contraste

Călătorim prin lumea de contraste, Cu bucurii, amaruri, suferinți, Ne regăsim prin timp şi spații vaste, Pe drumul ce-l urmăm cu paşi cuminți. Prin labirint de neguri şi lumină, Prin văi adânci, pe culmi de neatins, Trecutul şi prezentul se îmbină Cu ere-ndepărtate, ce s-au stins… Atraşi de noi tărâmuri… Citește în continuare Contraste

Ferestre de suflet

Mi-e sufletul fereastră către cer În care se-oglindeşte-n zori seninul… Chiar dacă noaptea-n straie de mister, Îmi mai umbreşte uneori destinul. Mi-e sufletul fereastră către cer, În care bat furtuni când dorul doare, Când pasul rătăcit şi prea stingher, Se poticneşte-adesea pe cărare… Mi-e sufletul fereastră către cer, Prin care… Citește în continuare Ferestre de suflet

De ziua mea

De ziua mea nu-mi fac cadou nimic, Mi-ajung doar câteva petale de visare, Un vers de poezie îmi dedic Şi-adaug în grădina vieții înc-o floare. Cu-acelaşi suflet tandru de copil Mă poartă pasul pe a timpului cărare… A mai trecut un an… aşa, tiptil Dar vine altul, cu o nouă… Citește în continuare De ziua mea

Oraşul nufăr

Gondolier, mai spune-mi, mai spune-mi iar povestea Despre oraşul nufăr pe ape de cristal, Pictează-mi-l pe suflet, să duc cu mine vestea Despre-un tărâm cu punți şi măşti de carnaval… Sub un balcon se-aude, când seara lin coboară, O veche melodie a unui trubadur Ce-nvăluie tăcerea-n acorduri de vioară Şi-aşterne… Citește în continuare Oraşul nufăr

Gând rebel

Într-o lume prea grăbită, De tumult învăluită, Mă opresc din vreme-n vreme Să ascult cum vântul geme… Gânduri mii se zbat în minte, Toarnă şoapte în cuvinte Şi le-alungă-n veşnicie Îmbrăcate-n fantezie. Hoinărind la întâmplare Se amestecă în zare Şi pornesc la pas cu visul, Străbătând întreg abisul. Dar deodată… Citește în continuare Gând rebel

Ploaie de vară

Arşița verii, Glasul tăcerii… Cheamă spre seară Ploaia de vară. Raza de soare Cu resemnare Se pierde-n zare În grabă mare… Natura-i toată Încețoşată… Norii se-adună, Deodată tună, Fulgere albe Se prind în salbe. În depărtare, Sub frământare, Un val de mare Stă în picioare. Vântul aleargă, Urma să-i şteargă… Citește în continuare Ploaie de vară

Mi-e bine…

Cerul coboară albastru-n fântână, În apa rece lumina-şi fărâmă… Sorb din răcoarea ce-ajunge la mine. Mi-e bine. Stau în tăcere, cu buze-nsetate, Se-ntorc din drum amintiri exilate, Cu palme de suflet vadra s-o-ncline Spre mine. Cumpăna vremii îşi leagănă dorul Şi din adânc izvorăşte fiorul, Tremură zarea-n culori opaline, Mi-e… Citește în continuare Mi-e bine…

Nelinişte

Sunt valul înspumat pe-o mare-albastră, Tot legănat de vremuri în unduiri retard, Tresar când luna-mi bate în fereastră… Printre-amintiri cernite, bătrâne raze ard. Mi-e sufletul ca bolta în furtună, Un freamăt îmi strecoară prea dulci fiori în gând… Te văd zâmbind, păşim sub clar de lună, Prin labirint de noapte,… Citește în continuare Nelinişte

Regăsire

În poarta casei mele văd copilăria… Pe vechiul drum mă-ntorc cu-atâta dor, Mi-aştern în poezie astăzi nostalgia Şi-n lumea-i fermecată mă strecor. Cu paşi rătăcitori mergând tăcut şi-alene, M-am tot pierdut pe cale printre spini Şi m-am trezit cu roua zorilor pe gene, Pe banca din grădină, printre crini. Atâtea… Citește în continuare Regăsire

Dezamăgire

Stau la fereastră şi privesc tăcut în noapte… În sufletu-mi e-o linişte ca-n vreme de război… Dezamăgire, dor aprins, singurătate, Alunecă pe lacrimi din ochii-mi trişti şi goi… Iubirea mea ți-am dăruit-o ca pe-o floare, Crezând c-ai s-o sădeşti pe-un colț de infinit, Ca să devină mai apoi nemuritoare, Dar… Citește în continuare Dezamăgire

Peregrin peste timp

Se scurge-ncet, cu nepăsare timpul,Târziul îşi coboară privirea spre zenit,Şi-a mai rămas un dram din anotimpulCe-şi scutură mirajul, de vreme-ncărunțit. Minutele aleargă în tăcere,Clepsidra-şi plânge-n taină destinul amurgit,Cerşind o biată clipă printre ere,Din visul care piere-n iluzii risipit… Nu te opri nicicând din alergare,În cale să îți ningă cu file… Citește în continuare Peregrin peste timp

Vine vara, vine!

Foşnet verde, freamăt lin, Zumzet de albine, Cer albastru, cristalin, Cu priviri senine… Spic cu bobul auriu, Mângâiat de soare, Vals în mov şi vioriu, De cireşe-amare… Apă rece de izvor, Dulce melodie, Strop de nor răcoritor, Lacrimă târzie… Lungi vacanțe la bunici, Joc şi sărbătoare, Păsări, gâze, licurici, Dans… Citește în continuare Vine vara, vine!

Spune-mi, inimă!

Spune-mi, inimă, de ce… crezi că tu le ştii pe toate… De ce-mi ții captive-n piept simțăminte exilate… Spune-mi, inimă, de ce lăcrimezi când dorul doare… Şi în nopți târzii te-ascunzi pe tărâmuri de visare… Spune-mi, inimă, de ce îmi zâmbeşti cu nonşalanță, Înclinând sub paşi de plumb a destinului… Citește în continuare Spune-mi, inimă!

Nostalgii

Ai luat cu tine bucuria Şi ai plecat spre nicăieri, Lăsând în urmă nostalgia, În şoapte smulse din tăceri. Mi-e sufletul pustiu şi plânge, Sunt pasăre cu zborul frânt… Pe-o lacrimă-n priviri mi-ajunge Valsând, al inimii frământ… Ai luat cu tine amintirea, Credeam c-ai să revii cândva, Să-mi pui în… Citește în continuare Nostalgii

Copil rămân…

Copilărie, zbor de fluturi, Gingaşă floare de migdal, Îmi ninge-n gând cu începuturi, Şi amintiri fără egal… Copilărie, joc şi zâmbet, De-atâtea ori am încercat Să mă opresc din al meu umblet, În fermecatul tău palat… Şi am bătut cu dor la poartă, Te-am implorat să mă primeşti, Visând să… Citește în continuare Copil rămân…

Rătăciri

Atunci când drumul pare lung și umbre negre-n calea ta se lasă, când norii grei ți-ascund lumini de curcubeu, și nici nu mai găseşti cărarea de întors prin ceața deasă… Când prea departe pasul tău s-a rătăcit în noapte, și tot alergi spre necuprins să-ți împleteşti poteci din şoapte, ascultă-ți… Citește în continuare Rătăciri

Nemărginire

Sub greutatea viselor cerul se surpă cu stele cu tot. Mă strecor în luminişul speranțelor suspendate între dorințe şi-mpliniri, în nerăbdarea de a găsi înțelesul ascuns al iubirii. Iluzii coapte se deşiră în tăcere pe potecile obosite de umblet. Întunericul muşcă din rotocolul lunii, în timp ce pleoapele zilei sorb… Citește în continuare Nemărginire

Exil pe-un strop de fericire

În orice om se-ascunde un dram de fericire, Nescrisă melodie pe-al vieții portativ, O flacără nestinsă ascunsă-n nemurire, Poveste împletită la superlativ. Învolburate gânduri se-amestecă-n tăcere, Şi se topesc în visuri născute-n nopți târzii, Prind aripi dintr-odată şi pier ca o părere, Plutind apoi departe, printre galaxii… Îmi ninge lin… Citește în continuare Exil pe-un strop de fericire

E linişte

Sub pleoapa blândă-a lunii plâng doruri neştiute, Şi umbre reci, albastre, în suflet se preling… Se-ascund sub geană lacrimi, din nopți târzii născute, E linişte, şi-n taină, lumini pe rând se sting. O rază mă mângâie, şi cu mişcări domoale, M-aşez pe-aceeaşi veche şi tristă canapea, Şi parc-aud departe ecoul… Citește în continuare E linişte

Suflet de poet

Atunci când muza îi dictează Poetului un vers să scrie, Frânturi de suflet îşi aşază Pe coala albă de hârtie. Ning gândurile în cuvinte, Prind aripi rime-n călimară, Şi se prefac în slove sfinte, În poezie să răsară… Când glasul inimii şopteşte Condeiului fără oprire, În vers, metafora-nfloreşte, Şi se… Citește în continuare Suflet de poet

Suflet desculț

M-am opritsă-mi odihnesc nelinişteaîn cântul măriice-şi răstoarnă valulsub dulcea povarăa ultimelor razede lumină…Amurgulîşi răsfiră pletelepuțin câte puțin,în forme tremurândeşi fierbinți…Îmi descalț inimasă umble tiptilpe țărmprintre scoicişi gânduri…În naufragiul sufletuluipe nisipul auriu,mă regăsescprintre umbre şi urme,într-un versde seară…

Nelinişti

Vântul îşi ridică brațele plimbându-şi neliniştea prin noaptea dezbrăcată de iluzii… În labirintul de stele încremenite pe cer îmi odihnesc tăcerile căutând să despic umbrele întunericului, să pătrundă-n suflet lumina născută din plânsul albastru al cerului… Prin coridoarele labirintului, îsi fac loc raze de lună înfigându-şi săgețile în spaimele nopții…… Citește în continuare Nelinişti

Explozie de Mai

Au înflorit salcâmii şi pare-un colț de rai Aleea din grădină, acum, în luna Mai… Tresare firul ierbii, şi-o mantie de flori Se-aşterne în tăcere cu-alaiul de culori. Natura reînvie şi codrul prinde glas, Răsună trilul vesel în crîng, la orice pas, Arcuşul primăverii, pe strune de viori, În suflet… Citește în continuare Explozie de Mai

În aşteptare

În aşteptare clipele îngheață, Iar norii curg în lacrimi plumburii… M-aşez pe-un colț de vis, sub deasa ceață, Cu tine-n gând, ca-n fiecare zi… Minutele îmi par o veşnicie,Oraşu-i trist, iar paşii-au amuțit,Doar ploaia-şi cântă trista melodie,Şi-aşterne-o seară sufletu-mi trudit. Nici vântul printre crengi nu mai doineşte,S-a risipit în val… Citește în continuare În aşteptare

Pe-o margine de vis

Te-aştept să te întorci în zori cu primăvara, Să-mi torni un curcubeu pe al zilei şevalet, Sub ramul încărcat ce-şi scutură povara, Să îmi pictezi aleea în alb şi violet. Cu flori de liliac s-a-mpodobit grădina, Ce-şi leagănă nostalgic parfumul indiscret, Când soarele-şi desăvârşeşte-ncet lumina, Iar firul ierbii-şi toarce povestea… Citește în continuare Pe-o margine de vis

Pribegii de gând

Ador pribegiile privirilor calde ale lunii în nopțile înghețate de decembrie. Afară-i frig… Zăpezile îmi răscolesc dorurile, în timp ce vântul aleargă hai hui troienind visările. În vatra inimii focul mistuie flămând clipele în scântei de lumină. Ador pribegiile gândului înspre departe, când peste suflet ninge cu-amintiri… Şi-adorm încet, placid,… Citește în continuare Pribegii de gând

La crucea Ta

Mă-ntorc smerit la crucea Ta, Ca fiu pierdut, rătăcitor. Pe drumul lung, spre Golgota, Păşesc tăcut şi gânditor… Cu preț de sânge ai spălat Veşmântul meu de muritor Şi vina toată ai purtat Ca Miel de jertfă, răbdător. Ai suferit în locul meu, Pe frunte spini ți-au aşezat Tu, Fiu… Citește în continuare La crucea Ta

Iertare

Departe,acolo, pe dealul Golgoteis-a scrispovestea iubiriicu sânge nevinovat…Acolo, la cruce,Cinevaa pus în dreptul meu:”Iertat!”în timp ce eustrigam:”Să fie condamnat!”Acolo…departe,şi totuşi,atât de aproape,aici,în inima mea,ecoul chemăriirăsună şi azi:”Vino!Eu am muritpentru ca tusă fii salvat!”

Sub pleoapa lunii

Rătăcesc pe aleeape care amurgulalungă ultimul vers al zilei…Zburând printre umbre,o săgeată de focstrăpunge orizontullăsând în urmăflăcările apusului…Îmi caut drumulspre casăprintre ruinele clipelor ucise…Zefirulîmi mângâie sufletulpictând acorduri de searăpe portativul albastrual cerului.Mă aşezsub pleoapa luniisă ascult tăcerea pietrelorsub apăsarea întunericului.Târziul îşi face locacoperindu-mă cu mantia nopții…O altă zidispare în neant…Şi-adormcuprins… Citește în continuare Sub pleoapa lunii

Raze de lumină

Stau pe o muchie somnoroasă de linişte în timp ce dinapoia nopții țâşnesc raze de lumină croind drum dimineții. Cerul îşi schimbă culorile strecurând speranțe pe aleile nemăturate ale rătăcirilor mele spre nicăieri… Cuprind dezordinea clipelor netrăite încă şi le aşez conturând o nouă zi. Apoi îmi fac potecă printre… Citește în continuare Raze de lumină

Misterul nopții

O sanie trasă de stele alunecă uşor trăgând misterul nopții după ele… Dincolo de privirea palidă a lunii, aproape de rădăcinile cerului se ascund visele… Încerc să urc nevăzută pe scara luminii ce mă ademeneşte, căutând să emigrez spre infinit, înainte ca străluciri de soare să-mi fure treptele de sub… Citește în continuare Misterul nopții

Liniște

Şirag de clipe fermecătoare umplu cupa nopții… Liniştea e tulburată de strigătul minții ce hoinăreşte murmurând povestea timpului fără tihnă. Întind mâna să cuprind infinitul dar mă văd din ce în ce mai mică. Doi fluturi zboară jucăuşi în fața mea căutând parcă să schimbe decorul gândurilor, invitând la visare.… Citește în continuare Liniște

Înserare

Geme înserarea şi o mare de flori căutând fața roşie a soarelui, sărută umbrele sufletului ostenit. Amurgul sângerează pictând pe cer lumini arse, pregătind astfel apariția triumfală a lunii. E linişte de-acum… Se-aşterne iar o noapte.

Lacrimi ruginii

Apusul îmi pictează umbre calde topind uşor înghețul inimii. În depărtare văd cum orizontul arde iar cerul plânge-n taină lacrimi ruginii. În istovirea serilor de toamnă mă-ntreb: oare din frunze pot să-mi țes în suflet bucurii? În anotimpul sufletului rece, în după amiaza vieții cu suspin nelinişti noi se-aprind şi… Citește în continuare Lacrimi ruginii

Încătușare

În spatele uşilor închise se trag zăvoarele în gând. Cuvinte nerostite încă se sting încătuşate rând pe rând… Şi-nvăluite-n umbre de-ntuneric, adorm pierdute-n noapte un dor de libertate murmurând…

În fiecare dimineață

În fiecare dimineață lumina călătoreşte neobosită aducând stropi de viață până la noi… În fiecare dimineață cântecul neântrerupt al păsărilor ne trezeşte în simfonia bucuriei… În fiecare dimineață sub mângâierea vântului în straie de mătase, florile-mbracă veşmânt de sărbătoare să umple viața de parfum şi culoare…

Eram copil ca tine

Cu fiecare zi ce trece se scurge-un strop din viața mea… Apusuri se grăbesc să plece spre nicăieri, spre-altundeva… Şi-adesea seara un fior încearcă să-mi aline în vise dulci nestinsul dor de-atunci, de când eram şi eu copil, aşa ca tine…

Dorințe

Am cerut dimineții să-mi împletească o haină din culorile toamnei… Am cerut zilei să trimită săgeți calde de soare să pună norilor zăvoare… Am cerut amurgului să nu stingă lumina gălbuie a anotimpului… Am cerut nopții să risipească dantela deasă a ceții… Am cerut timpului să se oprească măcar un… Citește în continuare Dorințe

Delirul nopții

„Departe sunt de tine și singur lângă foc” Tristețea mă-nfăşoară în fald de nenoroc. Cu gene ostenite, la umbra unui vis, Mi-apari ca o nălucă pierdută în abis. Şi-aud cum geme vântul prin noapte obosit, Ecou de şoapte-mi toarnă în suflet viscolit. Mă pierd în ațipire şi mă trezesc plângând,… Citește în continuare Delirul nopții

Contemplare

O rază a lunii îşi rătăceşte drumul sorbind din vălul nopții tăcerea. Se scurg stropi de pace din înălțimi limpezind zgomotul gândurilor ostenite de atâta hoinărit… Dau ocol îndoielii din suflet ce parcă ar vrea să-mi pună-n lanțuri liniştea, şi poposesc şoptind despre speranță viitorului… Tandrețea serii îmi cuprinde cu… Citește în continuare Contemplare

Amurg de noiembrie

În hoinăritul orelor târzii pe potecile înguste ale vremii amurgul se prăvăleşte-n eşarfe aurii peste sufletu-mi însingurat. Mă acopăr cu frunze de frigul colțuros de noiembrie. Se strâng dorurile să facă cuib toamnei, le aud netăcerea… Departe vuieşte ecou de furtună şi tună. O ultimă rază își face drum spre… Citește în continuare Amurg de noiembrie

Simfonia florilor

E-atâta cânt sub bolta cerului albastră Când fața soarelui surâde-n zori… O adiere caldă-mi bate în fereastră Sosind c-un susur blând, ca de viori… Şi-a pus pe umeri vara, haina ei pestriță, Şi-n păr şi-a prins un voal strălucitor, Împodobit cu albe flori de romaniță Şi cu parfum de crini… Citește în continuare Simfonia florilor

Nu-ți fie teamă!

A înflorit laleaua roşie-n grădină. Cu mâna tremurândă, tandru, o mângâi… Iar ea îşi unduieşte-n vals a ei tulpină, În semn c-ar vrea o clipă-aproape să-i rămâi. Azi pasu-ți pare mai domol ca altădată Şi în priviri ascunzi atâtea întrebări… Păşim la braț şi simt cum şoapta-ți delicată Se frânge-n… Citește în continuare Nu-ți fie teamă!

Printre petale

În zori, când se revarsă roua din petale albe Pe firul ierbii, cu şoptiri de diamant, Şi-n murmur lin se-alintă mugurii pe ram în salbe, Se-aude zvon de primăvară din neant… E-atâta dor în pomii înfloriți, şi-atâta viață, Parfumul lor strecoară-n inimi un fior… Iubirea prinde aripi din sclipiri de… Citește în continuare Printre petale

Iluzii călătoare

Am rătăcit departe printre galaxii, Am adunat dorințe ne-mplinite, Şi le-am ascuns în nopțile pustii, În lacrimi şi suspine nerostite. Prin nesfârşite ere-atât am alergat Să caut printre clipe efemere Un vis în stropi de fericire-nveşmântat, Şi-o nouă lume fară bariere. Spre rădăcini de cer mă-ndrept tăcut în zbor,Să-mi ancorez… Citește în continuare Iluzii călătoare

Ninsoare de aprilie

Ninge cu petale albe-n simfonii de vesel tril, Se întorc plutind cocorii-n freamăt proaspăt de april… Primenită toată-n verde şi-n priviri cu cer senin, Primăvara îşi aşază peste plete voalul fin… Tresărind ca dintr-un vis, mugurii ies la plimbare, Luminează raze vii cu sclipiri de sărbătoare… Pe la cuiburi vin… Citește în continuare Ninsoare de aprilie

Cioburi de iubire

Din rătăciri fără oprire, Am adunat frânturi de vis, Să-mbrac iubirea-n nemurire, Şi s-o ascund în paradis. Dar am uitat apoi cărarea, Încet, încet m-am depărtat… Şi parc-aud şi azi chemarea În sufletu-mi însingurat. Pe portativ de veşnicie, Răsună cântec dinspre nori… Iubirea-i vers şi armonie, E-o simfonie de viori…… Citește în continuare Cioburi de iubire

Nesomn

Am ieşit să caut primăvara, când zorii îşi scot veşmintele sub privirile curioase ale răsăritului… Din căuşul palmei desculțe sorb lacrimile cerului ce curg în răcoarea dimineții… O rază îşi cere dreptul la zâmbet peste cascade de flori mărunte ce-şi leagănă nesomnul în unduiri feline… Mă răscoleşte parfumul salcâmilor înfloriți,… Citește în continuare Nesomn

Frământare

De dincolo de măşti vorbesc atâtea necuvinte, Tristeți flămânde-și urcă veninul în priviri Se ofilesc în umbră surâsuri necitite, Când printre şoapte goale te costă să respiri… Din zilele ce se topesc rămân doar uşi închise, Sub plumbu-nsingurării se zbate-un dor nomad, Când inima-ți prepară un vas de seri ucise,… Citește în continuare Frământare

Încarc…

Something went wrong. Please refresh the page and/or try again.