Ruginit-au iară codrii Văntul toarce cu oftat Şi se strâng deasupra norii Prea devreme s-a-nserat... Totu-ndeamnă la visare Cerul cerne ploi mărunt Şi belsug e în hambare Din culesul de la câmp... Din lumină şi culoare Toamna a-mpletit covor Frunza verde din nou moare Totu-i trecător.
Violeta Andrei Stoicescu 