Şirag de clipe fermecătoare umplu cupa nopții… Liniştea e tulburată de strigătul minții ce hoinăreşte murmurând povestea timpului fără tihnă. Întind mâna să cuprind infinitul dar mă văd din ce în ce mai mică. Doi fluturi zboară jucăuşi în fața mea căutând parcă să schimbe decorul gândurilor, invitând la visare. Apoi, se pierd uşor în zare.
Violeta Andrei Stoicescu 