Dansează frunzele cu vântul Şi-un freamăt lin coboară, Copacii-şi leapădă veşmântul Către sfârşit de vară. Cu adieri de nostalgie Alt anotimp se-arată, Să-şi poarte trena ruginie Sub zarea-nlăcrimată. Se-mbracă-n strai de plumb seninul, Când norii se adună, Să toarne din potir preaplinul Şi fulgeră... şi tună... Se-adună holdele-n grânare Din zori şi până-n noapte Şi amiroase-a-ndestulare, A must şi-a mere coapte. Cuprinşi de-o tainică beție, Plâng greierii spre seară, Aeeaşi tristă melodie... Şi-n noi e toamnă iară.