Ai fost creat să fii lumină, Chiar mâna Lui te-a modelat... Şi-n bietul bulgăre de tină, Un strop de viață a suflat. Ai fost creat să fii lumină, Dar... Şarpele te-a înşelat Şi-ai părăsit acea Grădină, Cu sufletul îngenuncheat. Ai fost creat să fii lumină, În bezna nopții,-un felinar, Când barca vieții se înclină, Să fii şi ancoră... şi far... Ai fost creat să fii lumină Dar dacă-n gând s-a înnoptat Şi-adâncul inimii suspină Şi-n candelă... s-a-ntunecat... Cu-aceeaşi dragoste divină, Dinspre Eden se-aude iar Un glas... aproape în surdină: "Lumina Mea ți-e dată-n dar!"
„Cu-aceeaşi dragoste divină,
Dinspre Eden se-aude iar
Un glas… aproape în surdină:
«Ți-am dat Lumina Mea în dar!»” Ca și dragostea, viața e divină. Frumos. Prețuire!
ApreciazăApreciat de 1 persoană