Autumnală

Toamna-şi prinde la rever,
O batistă ruginie
Şi c-un aer de mister,
Poartă şal şi pălărie.

Vîntu-aleargă prin zăvoi,
Cu privirea-ntunecată
Şi ne lasă pomii goi
Pe sub bolta-nlăcrimată.

Codrii freamătă a dor,
Regretând trecuta vară,
Şi se leagănă în zbor,
Cârduri de cocori spre seară.

Pe aleile pustii,
Anotimpul trece-agale,
Peste dealuri şi prin vii,
Curge mustul în pocale.

Norii-şi plimbă-n falduri gri,
Țanțoşi, trena brumărie,
Picurând pe la chindii,
Nostalgii... în poezie...

Vine toamna înapoi,
Duce-n brațe crizanteme,
Printre umbre reci şi ploi,
Se strecoară în poeme.