RĂGAZ ÎN PRAG DE SEARĂ

     Se pleacă seara peste câmp și sate
     Cu pași tihniți și umbre tremurânde
     Și-n faldul ei cu freamăt se destramă
     Un ultim ceas sub raze muribunde.

     Se-nclină frunza sub lumina moale,
     Zefirul îmi șoptește-un psalm în taină,
     Iar pacea ce adie printre ramuri
     Învăluie pământul ca o haină...

     Sub pașii mei se face întuneric,
     Pe umeri port lumina cea din urmă
     Și-o stea de foc rămâne să vegheze
     Hotarul stins al zilei ce se curmă.