Ninsori de amintiri Colindă la fereastră Cu line unduiri În zbor spre zare-albastră. Acasă, lângă foc, Petrec cu ochi de ceară, Cum sănii îşi fac loc Printre nămeți, pe-afară. Şi ninge un fior Pe tâmpla mea căruntă... Plecăm cu pas de dor Din viața asta scurtă... Prin mânăstiri în zori Bat clopote-n surdină, Pier clipele-ntre nori Ucise fără vină. Căci viața-i un suspin, O clipă suspendată, Trăită sub destin În veşnicia toată.
