Mă doare depărtarea

„Răsare luna,-mi bate drept în față”
Lumina-i palidă îşi face drum spre noi
Tu mă priveşti tăcut, cu ochi de gheață
De parcă doi străini am fi, şi-n suflet goi...

Au înflorit luceferii spre miazănoapte,
Târziul cerne stele cu sclipiri de foc.
Mă doare depărtarea, plâng dorurile-mi toate,
Că pentru mine nu mai ai în inimă un loc.

Iubirea noastră, dulce vis, eu n-am uitat-o,
Sub teiul înflorit ne-am sărutat de-atâtea ori
„Ah, mierea buzei tale am gustat-o”
Dar ai plecat, şi azi m-apasă-n suflet reci fiori...

Mai lasă-mă să-ți sorb albastrul din privire
Mai zăboveşte-aici cu mine printre amintiri
Şi de-oi pleca, să-mbraci iubirea noastrã-n nemurire,
Să-ți împleteşti din ea veşmânt de dulci trăiri...