,,Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă",
Târziul trece vama sub dangătul prelung,
Un ieri se stinge-n vraja ce grabnic se destramă,
În fiecare gong ce răsună îndelung...
Cu foşnet lin aleargă zefirul prin unghere,
În gând se trag zăvoare şi umbre negre fug,
Luceferii îşi pleacă privirea în tăcere,
Rostogolind în cale al nopții tăvălug.
Sub pleoapa blândă-a lunii, clepsidra-şi plânge clipa,
Şi-o lacrimă albastră, venită din abis,
Mă poartă printre stele, să-mi odihnesc aripa
Pe-un colț de nemurire, la margine de vis.
***Primul vers este citat dintr-un poem al inegalabilului Mihai Eminescu
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Similare