Muguri de speranță

"Bolnavi de speranță, aşteptăm întruna",
Ne hrănim cu vise sub povara grea...
Prindem câte-o rază când se-aprinde luna
Şi ne țesem aripi noi din colb de stea. 

Din clepsidra vieții clipa-ncet dispare,
Ca un abur piere tot ce-a mai rămas...
Dar speranța-n suflet e nemuritoare,
Ea rămâne până-n cel din urmă ceas. 

Rătăcim adesea prin furtuni uitate...
Dincolo de nori e-al păcii curcubeu
Care ne-aminteşte azi că peste toate,
Flacăra speranței e doar Dumnezeu. 

*Primul vers este citat din Emil Cioran.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s