E liniște și-aproape s-a-nnoptat,
Păstorii stau de veghe pe câmpie…
Dinspre coline-un zvon neaşteptat,
Răsună ca o dulce melodie…
Pe cer sunt stele mii ce strălucesc,
Iar îngerii tot urcă și coboară
Şi magii către staul se grăbesc,
Cu vestea ce pământul înconjoară.
E-o noapte cum nicicând nu s-a văzut…
În Betleem, în ieslea cea săracă,
Mântuitorul lumii S-a născut
Şi heruvimi ‘naintea Lui se pleacă.
Nu s-a găsit un loc de poposit
Şi nici măcar un colț în vreo odaie,
În casa mea şi-a ta nu L-am primit
Şi S-a născut umil, pe pat de paie.
S-a întrupat ca Prunc nevinovat,
În cer şi pe pământ e sărbătoare,
El e Mesia, Rege şi-mpărat,
Veniți, să ne plecăm în adorare!
„Pe cer sunt stele mii ce strălucesc,
Iar îngerii tot urcă și coboară
Şi magii către staul se grăbesc,
Cu vestea ce pământul înconjoară.” Cât de frumos. Un poem superb. Admirație și respect!
ApreciazăApreciat de 2 persoane