Cerul cerne zahăr tos S-a întors lumea pe dos... N-a mai nins aşa la noi De prin şaptezeci şi doi. Fulgii cad necontenit, Toată noaptea n-au dormit, Țurțurii stau cocoțați Colo-n brazii înghețați. Şi s-a aşternut pe jos Alb covor de-omăt pufos. Viscolul s-a întețit Peste câmpul amorțit. Doamne, cât e de frumos Peisaju-aşa, lucios! Să tot ningă ore-n şir Nu mă satur să-l admir! Am ieşit afară-n ger, Pe la noi prin cartier. Până gheața s-o topi Hai fim din nou copii!
***Poezie izvorâtă din bucuria reîntâlnirii cu zăpada după 26 de ierni. Ninsoare istorică pe 8 ianuarie 2021 în Madrid.
Violeta Andrei Stoicescu 