Ne-am întâlnit la ceas de seară Sub ramul verde de măslin, Când luna rece, solitară, Ne urmărea cu ochi străin... Cu pași timizi, cu glas de şoaptă, Te-ai strecurat încet, tăcut, Cu fața-ți blândă, minunată Ca într-un vis mi-ai apărut. Cu gene lungi, şi ochi de înger Furtuni în suflet mi-ai turnat, Iar noaptea deasă, cu un fulger Cărări spre noi a presărat. Arome dulci de iasomie, Un roi de gânduri îmi trezesc, Şi-un dor aprins îmi reînvie, La pieptul tău să m-odihnesc.
Violeta Andrei Stoicescu 