Atunci când drumul pare lung și umbre negre-n calea ta se lasă, când norii grei ți-ascund lumini de curcubeu, și nici nu mai găseşti cărarea de întors prin ceața deasă... Când prea departe pasul tău s-a rătăcit în noapte, și tot alergi spre necuprins să-ți împleteşti poteci din şoapte, ascultă-ți glasul inimii prin negurile ce te-apasă: Când nu mai ştii prin lume încotro te-ndrepți, Întoarce-te acasă!
