Te-am întâlnit azi-noapte-n vis, Tot hoinărind la întâmplare... Păşind la braț prin paradis, Eu ți-am furat o-mbrățişare. Dar zorii clipa mi-au ucis, Şi-s condamnat la renunțare... Cu glas duios, mi-ai spus că pleci, Şi te-ai pierdut în nemurire... Eu am rămas cu ochii reci, Pătruns de greaua despărțire... Iar fermecatele poteci Îmi sunt de-acum doar amintire. Să nu mă cerți dacă mi-e dor, Şi mă gândesc mereu la tine... Sunt doar un simplu călător, Purtat de-un nor spre zări senine, Şi-n vis adesea mă strecor, Un leac să-mi fii printre suspine. Te văd cum urci pe-acelaşi drum, Iar inima îmi bate tare... Şi-aş vrea să-ți spun, dar nu ştiu cum, Că mi-eşti balsam şi alinare. Sunt vinovat! Dar vin acum, Că te-am iubit, să-mi cer iertare!
Violeta Andrei Stoicescu 