Sub talpa urii fără rost

Pământul geme şi suspină...
Nu va mai fi precum a fost,
Cad prunci ucişi fără de vină
Sub talpa urii fără rost...

E plâns, e groază, e durere,
Sub foc de arme de război,
Şi-n urmă ninge c-o tăcere,
Ce-ngheață sufletele-n noi...

Se curmă vieți, schimbând destine
Şi tunuri negre, fumegând,
Prefac oraşele-n ruine,
Le şterg din cale rând pe rând.

Bat clopote a zvon de moarte,
Curg lacrimi reci din ochii goi,
Se frâng speranțele deşarte
În stropi de sânge şi noroi...

Mi-e sufletul altar de rugă
Şi ruga, scară înspre cer,
Coboară, Doamne şi dejugă
Al lumii colţ de efemer!

2 gânduri despre „Sub talpa urii fără rost”

Lasă un răspuns la AureliaAlbAtros Anulează răspunsul

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s