Mai lasă

Mai lasă-mi zilele înseninate,
Să-ți pot zâmbi cu soare în priviri,
Pierdut în ochii tăi, mă porți departe,
Surâsul tău renaşte-n noi trăiri...

Mai lasă-n gândul meu o primăvară,
Parfumul tău, în serile pustii,
Iar clipa fermecată să nu moară,
Să nu se risipească-n zori de zi...

Mai lasă-mi adierea dimineții,
Şi fă-mi din chipul tău un răsărit,
Atinge-mi sufletul cum fac poeții
Cu vers şi şoapte line-n asfințit...

Mai lasă-mi mângâierea când mă doare
Absența ta, iar paşii-mi sunt prea grei,
Căci fără tine nu mai sunt în stare
Să hoinăresc pe vechile alei...

Mai lasă clipa să îmi umple visul
Când zac sub pleoapa nopții ațipit,
Opreşte-n loc din alergare timpul,
Iubirea s-o ascund în infinit.