Ascultă marea!

Nu doarme valul încă
Şi marea nu mai tace,
Sub negura adâncă
Ce-n falduri se desface. 

Plâng crestele-nspumate,
Catargele se frâng,
Plâng albatroşi departe,
Când nori de plumb se strâng. 

Şi-n noaptea-ntunecată,
Cu unduiri stângace,
O barcă-ntârziată,
În zbucium se complace. 

La margini de genune,
Lovit de stânci, talazul,
Se zbate să-şi adune
Spre țărm, trudit, necazul. 

O rază ațipită
Mi-alunecă sub pleoapă,
Lumina-i risipită,
În suflet să-mi încapă. 

Nu doarme valul încă,
Dar marea, de-acum tace,
Iar negura adâncă
În falduri se desface...

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s